Primele concluzii la cald după alegerile americane
Noaptea alegerilor s-a încheiat, numărătoarea continuă însă, iar controlul asupra Congresului este încă în balanță. Câteva concluzii preliminarii, la cald, se pot totuși desprinde după un scrutin care a infirmat până acum multe așteptări.
Prima așteptare neconfirmată se referă la cine și cum votează. Scrutinul reiterează lecția că votanții nu trebuie niciodată subestimați, cu atât mai puțin cei americani formați într-o cultură a participării și respectului pentru drepturi. Electoratul american a oferit un exemplu de democrație și normalitate, exprimat atât printr-o prezență la urne record, cât și prin respingerea celor mai radicali candidați (în speță cei susținuți de Donald Trump care au refuzat să accepte rezultatul alegerilor și au făcut din asta temă de campanie). Peste 45 de milioane de alegători au votat în avans, mai mult decât în 2018, iar trendul a fost confirmat de prezența din ziua votului. Imagini surprinzând cozi semnificative la urne în statele competitive au rulat constant pe televiziunile americane de știri.
Aceste cifre sunt cu atât mai spectaculoase cu cât în ultimii doi ani 21 de state, republicane în mare parte, au adoptat 42 de acte normative care restrâng sau complică accesul la vot (prin măsuri precum îngreunarea votului prin corespondență, a procesului de înregistrare ca votant, schimbarea regulilor, schimbarea locațiilor secțiilor de votare pentru a face dificilă prezența la urne a anumitor comunități, ștergerea din registrul electoral, etc).
Deși unii analiști văd în polarizare sursa prezenței ridicate la vot, primele rezultate confirmă de fapt extraordinara capacitate de moderare a electoratului american, de contrabalansare a extremelor și regrupare spre centru. Dacă în trecut sondajele de opinie eșuaseră în a înregistra gradul de nemulțumire al unei „majorități tăcute” care s-a orientat către un discurs conservator, populist și spre soluția Donald Trump, de data aceasta sondajele și analizele au subestimat un alt tip de majoritate tăcută – cea deranjată de atacul asupra dreptului la avort și de derapajele conspiraționiste, majoritatea moderată care îmbrățișează normalitatea.
A doua așteptare nevalidată ține de rezultatul în sine. Chiar dacă nu avem deocamdată configurația finală a viitorului Congres, iar republicanii păstrează prima șansă în a controla Camera, așa numitele „teze fundamentale” ale alegerilor intermediare (midterms fundamentals) au fost aruncate în aer de alegători. Prima asemenea teză este aceea că partidul prezidențial pierde alegerile intermediare și nu oricum, ci cu marje mari. Istoric vorbind, partidul care deține Casa Albă a pierdut în medie 26 de locuri în Cameră de-a lungul deceniilor. În 2018 republicanii au pierdut 40, în 2010 democrații au pierdut 63. În plus, dimensiunea pierderilor a fost de regulă corelată cu grad scăzut de aprobare pentru președintele în funcție.
Doar de două ori în istorie, în circumstanțe cu totul speciale, partidul prezidențial a reușit să câștige alegerile intermediare – în 1998 sub Bill Clinton după impeachment și în condițiile unei economii solide și în 2002 sub George W. Bush după 11 Septembrie, cu ambii președinți priviți favorabil de electorat.
Or, de data aceasta toate premisele erau împotriva democraților: o rată scăzută de aprobare a modului în care președintele Biden își exercită funcția, o economie marcată de inflație, circumstanțe incontrolabile (războiul din Ucraina, prețul la benzină, etc). Caracterul istoric al rezultatelor din aceste alegeri, chiar incomplete cum sunt la această oră, nu are de-a face cu cine va câștiga în cele din urmă, ci cu faptul că democrații au reușit să evite „valul roșu” prevestit de toată lumea și predictibil pe baza datelor istorice.
Chiar dacă vor prelua Camera, republicanii nu au primit din partea electoratului cecul în alb pe care îl sperau. La Senat, până acum democrații au reușit să întoarcă Pennsylvania (cu John Fetterman care l-a învins pe dr. Oz), republicanii au păstrat Ohio (cu J.D. Vance autorul Hillbilly Elegy), în timp ce cursele din Arizona, Nevada și Georgia, de care va depinde controlul majorității, rămân prea strânse.
În al treilea rând, pariul pe mesajul economic și convingerea că votanții sunt mișcați la urne de supărarea legată de inflație a fost necâștigător. Preocuparea pentru starea economiei nu s-a translatat automat în voturi pentru republicani și nu a fost unicul factor mobilizator. Economia contează, dar pentru mulți a contat la fel de mult protejarea drepturilor, în special dreptul la avort și democrația. Potrivit exit poll-urilor o treime din alegători au menționat inflația ca factor decisiv în opțiunea lor electorală, iar 28% dreptul la avort, locurile următoare fiind ocupate de controlul armelor, imigrație și criminalitate. Măsurătorile anterioare arătau și că viitorul democrației era în topul temelor de interes pentru americani.
Sondajele de opinie și analizele au subestimat „efectul Dobbs” (decizia Curții Supreme Dobbs v. Jackson care a anulat protejarea dreptului la avort consfințită anterior de decizia Roe v. Wade) și au supralicitat efectul inflației. Tema dreptului la avort a permis democraților să reducă „deficitul de entuziasm” în raport cu electoratul republican, care era de regulă mai mobilizat în alegerile intermediare. Cu această ocazie, alegătorii din California, Michigan și Vermont au decis să includă dreptul la avort în Constituțiile celor trei state, cei din Kentucky, un stat conservator, au respins un amendament care ar fi interzis acest drept. Asta după ce în vară și în Kansas, un alt stat republican, cetățenii s-au pronunțat pentru protejarea dreptului la avort.
În fine, republicanii au a-i mulțumi lui Donald Trump pentru rezultatul sub așteptări. Electoratul a spus „nu” celor mai extremi dintre candidații susținuți de Trump, în schimb republicani moderați, care au reușit să scape de tăvălugul din alegerile primare, nu au avut nicio problemă în a-și reînnoi mandatul. În Georgia, guvernatorul Brian Kemp și secretarul statului Brad Raffensperger, care au refuzat să facă pe placul lui Donald Trump și au validat victoria lui Biden, au câștigat fără emoții. La fel guvernatorul republican din New Hampshire Chris Sununu. În schimb, în cazul guvernatorilor din Michigan, Maine, Pennsylvania și Wisconsin, unde republicanii au promovat candidați preferați de Trump, vocali în negarea rezultatului alegerilor din 2020, democrații au câștigat detașat.
Orele și zilele următoare vor aduce deznodământul acestui scrutin și, odată cu el, o nouă distribuție a puterii legislative la Washington. Dincolo de asta, ambele partide și toți observatorii politicii americane au deja concluzii importante de tras și lecții utile de aplicat pentru viitor. Asupra lor voi reveni.
