Caracterul profund divizat al politicii americane este deja un truism. Nu doar cele două mari partide politice – Democrat și Republican – sunt angrenate într-un permanent conflict, ci și alegătorii lor, care, dacă ne luăm după sondaje, par că nu mai au nimic în comun. Partizanatul s-a extins în toate straturile societății și merge dincolo de opțiunile electorale. Cele două tabere par ireconciliabile. Lucrurile sunt însă mai complexe decât atât, zona moderată este în fapt mult mai extinsă decât pare, la fel și dorința alegătorilor de compromis și înțelegere.
Ei bine, chiar și așa în acest climat de diviziune profundă, într-un context electoral tensionat, Congresul Statelor Unite a reușit să aprobe pachete majore de legislație, care vor avea impact asupra economiei și societății americane pentru generațiile următoare. Este cu atât mai relevant faptul că cea mai mare parte a acestor proiecte a beneficiat de sprijin bipartizan. Cu alte cuvinte, administrația Biden, cu o majoritate foarte fragilă, a reușit nu doar să impună legi dorite, ci să negocieze cu toate părțile, să aducă la aceeași masă nu numai democrați și republicani, ci puncte de vedere diferite din interiorul celor două partide și să găsească un numitor comun pe teme de interes general.
La finele anului 2021, Congresul american a adoptat un pachet de investiții în infrastructură de 1 trilion de dolari, considerat a fi cel mai importat într-o generație. 19 senatori republicani, inclusiv liderul minorității din Senat Mitch McConnell, au votat alături de colegii democrați.
În 2022, democrații au trecut doar cu voturile proprii, printr-un proces legislativ special numit reconciliere bugetară, Inflation Reduction Act, un pachet de măsuri care vizează printre altele scăderea costurilor medicamentelor, măsuri de investiții în energia verde și în producția de energie internă, reducerea deficitului bugetar și combaterea inflației.
Dar tot în 2022 alte câteva legi importante au găsit susținere bipartizană. Chiar dacă au fost promovate de administrația Biden, acestea au beneficiat și de voturi republicane. Astfel, prin PACT Act au fost extinse beneficiile și accesul la îngrijiri medicale pentru veteranii afectați de expunerea la substanțe toxice în timpul serviciului militar. Deși inițial din rațiuni politice republicanii au împiedicat trecerea acestei legi, presiunea publică și relevanța nonpartizană a subiectului i-a făcut să revină și să voteze „pentru.” De sprijin bipartizan s-a bucurat și CHIPS and Science Act, legea care deschide calea pentru investiția în producția internă de semiconductori și în cercetare, știință și tehnologie pentru a crește competitivitatea SUA.
Legea privind siguranța în materie de acces la arme a trecut cu voturi democrate și republicane în vara lui 2022 și este considerată cel mai semnificativ compromis pe acest subiect din ultimele decenii. Trecerea legii a fost posibilă datorită unui grup de senatori din ambele partide care s-au așezat la masa dialogului și au propus un acord, după ce multă vreme pozițiile democraților și republicanilor în materie fuseseră ireconciliabile.
După ce Curtea Supremă a anulat protejarea dreptului la avort, media a speculat cu privire la riscul ca alte drepturi să fie anulate, inclusiv cel la căsătorie pentru cuplurile gay. La finele anului 2022, Congresul a adoptat un proiect de lege inițiat de o senatoare democrată și una republicană, proiect care previne discriminarea și protejează drepturile tuturor căsătoriilor, inclusiv interrasiale și de același sex. Respect for Marriage Act a trecut în Senat cu 11 voturi republicane, alături de cele 50 democrate.
Chiar înainte de Crăciun, Congresul SUA a aprobat cu voturi din ambele partide un pachet amplu de finanțare a guvernului (omnibus spending bill) care cuprinde și o modificare la legea ce reglementează numărarea voturilor Colegiului Electoral (Electoral Count Act). După atacul din 6 Ianuarie 2021 asupra Capitoliului și presiunea pusă de Donald Trump asupra Vicepreședintelui Mike Pence de a întoarce, cu de la sine putere, rezultatul alegerilor, legiuitorii americani au decis să scrie negru pe alb în lege ceea ce fusese până atunci subînțeles în toată istoria SUA: anume că Vicepreședintele are doar un rol ceremonial atunci când anunță numărul de electori pentru fiecare candidat prezidențial.
Nu în ultimul rând, de-a lungul întregului an, sprijinul pentru Ucraina a fost fără echivoc bipartizan în Congresul american. Chiar dacă unii republicani au considerat că administrația Biden face prea puțin pentru Ucraina, iar alții au început să spună că face prea mult, susținerea pentru Ucraina a fost printre cele mai bipartizane teme din ultimii ani.
Ce relevanță au toate acestea pentru România? Foarte simplu. Dacă într-un climat politic tensionat și divizat precum cel din Statele Unite, în anul electoral 2022, cu o majoritate fragilă, au putut să fie aprobate asemenea legi importante, care dau direcția societății americane pe termen lung, nu văd de ce în România nu s-ar putea face același lucru.
Politicienii nu trebuie să se placă între ei personal ca să colaboreze, nici măcar nu trebuie să fie de acord unii cu alții, ci doar să aibă minima voință de a negocia și de a se alinia pe subiectele care pot mișca societatea înainte. Alegătorii le-au dat un mandat de încredere pentru a promova o viziune și a o exprima prin politici, nu pentru a deține un post sau o funcție.
Dacă în Statele Unite Președintele Biden, liderul republican din Senat McConnell, politicieni moderați, progresiști, conservatori se pot așeza la masa dialogului pe teme concrete majore nu văd de ce în România nu se poate același lucru. Ba chiar în România premisele ar fi favorabile. Există o coaliție de guvernare cu largă majoritate, sprijinită de Președinte, într-un context politic mai puțin polarizant și la doi ani distanță de alegeri.
Mulți parlamentari români vizitează an de an Statele Unite, au discuții la administrație și Congres. Foarte bine că vin să prezinte punctul de vedere al României. Dar mi-aș dori să și plece de aici cu idei și practici pe care să le aplice acasă. Aștept să văd și în România o agendă legislativă de o asemenea anvergură, nu doar cârpeli normative, „mentenanță”, limbaj de lemn sau reacții la circumstanțe. Sau dacă nu de asemenea anvergură, măcar una simplă și coerentă din care să putem înțelege unde se va afla România la finele anului 2023 în viziunea celor care conduc.
